seimén, seiméni, s.m. (înv.) 1. (la pl.) diviziune a corpului ienicerilor în armata turcească, compusă din 34 de regimente. 2. (la pl.) corp de armată întocmit de Matei Basarab, compus din 2000 de lefegii străini (sârbi, bulgari, greci și albanezi) sub comanda unui polcovnic, pentru paza Curții domnești. 3. soldat din acest corp de ostași, înarmat cu sâneață (pușcă). 4. (adj.; reg.; în forma: seiman) viteaz. Vezi definitia »

SPERMATOGÉN, -Ă, spermatogeni, -e, adj. (Biol.) Care produce celule germinale masculine. – Din germ. spermatogen. Vezi definitia »

PODOLIÉN, -Ă adj. v. podolian. Vezi definitia »

SCLEROGÉN, -Ă adj. care determină producerea unui țesut scleros; (despre țesuturi vegetale) care produce lignină. (< fr. sclérogène) Vezi definitia »

GODÉN s.n. v. godin. Vezi definitia »