ALEKSANDRU, numele a trei împărați ruși din dinastia Romanov: A. I (1801-1825). A inițiat unele reforme, care n-au atins însă bazele feudalismului; a purtat războaie cu Franța, Suedia, Turcia și Persia și a fost unul dintre principalii organizatori ai Sfintei Alianțe (1815). A. II (1855-1881), fiul lui Nicolae I. A înfăptuit reforma agrară din 1861 și alte reforme în domeniul modernizării instituțiilor statale; a înăbușit răscoala polonă (1863-1864); în timpul său a avut loc Războiul Ruso-Româno-Turc (1877-1878). A. III (1881-1894). Autocrat. În țară a instaurat un regim polițienesc, iar pe plan extern a dus o politică filoaustriacă. Vezi definitia »

ECUÉSTRU, -Ă adj. v. ecvestru. Vezi definitia »

înăúntru adv. – În interior. – Var. (î)nuntru, (î)nontru, (în)l(ă)untru. Mr. năuntru, megl. an(a)untru, istr. (ă)nuntru. Origine obscură. Pare a se baza pe întru, pronunțat untru, pentru a cărui var. cf. umbla și îmbla, înfla și umfla, umple și înple; der. se explică fie prin comp. cu în-, fie, ca în cazul lui înalt, prin fonetică sintactică (în untru › în nuntru). Prezența lui ă este mai puțin clară; se poate datorata unei pronunțări în nuntru, cu aceeași rupere a vocalei ca în prooroc, greer, etc. sau comp. abintro, cf. abintro › abruz. davendrę, sard. aintru. Cuvîntul rom. coincide în parte cu sl. vŭnǫtrĭ, unǫtrĭ „înăuntru”; însă explicația pe baza sl. (Cihac, II, 147; Scriban) nu pare posibilă. După Tiktin și DAR, din lat. in illac intro; după Candrea, de la in ad intro. Cf. Moser 433. Lăuntru pare să fi rezultat în urma unei disimilări de la în năuntru; și de aici der. foarte recent, lăuntric, adj. (interior). – Der. dinăuntru, adv. (în interior), cf. dinafară, dinapoi. Vezi definitia »

ANTROPOMÉTRU s. n. instrument în antropometrie. (< fr. anthropomètre) Vezi definitia »

DENSOMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea permeabilității la aer a hârtiei și pentru determinarea opacității materialelor fotografice. (< germ. Densometer) Vezi definitia »