PARAZITOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază organismele parazite și măsurile de combatere a acestora. (< fr. parasitologie) Vezi definitia »

DIMIXÍE s. f. fuziune a doi gameți diferiți. (< fr. dimixie) Vezi definitia »

SATURÁȚIE s. f. 1. Stare a unui compus chimic care nu mai conține valențe libere și deci nu mai poate adiționa alte elemente în molecula lui; stare a unei soluții în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanța dizolvată; stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid; stare a unui sistem chimic, fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă. ◊ Loc. adv. Până la saturație = a) până la completarea tuturor valențelor libere; b) fig. la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. 2. Stare de intensitate maximă a unui fenomen, satisfacere maximă a cuiva; p. ext. plictiseală, oboseală, dezgust care decurge dintr-o astfel de stare. – Din fr. saturation, lat. saturatio, -onis. Vezi definitia »

DISCÓRDIE s.f. Dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. ◊ Mărul discordiei = subiect de ceartă. [Pron. -di-e, gen. -iei. / < lat., it. discordia, cf. fr. discorde]. Vezi definitia »

OLIGODIPSÍE s.f. (Med.) Scădere a senzației de sete; sete diminuată. [Gen. -iei. / < fr. oligodipsie, cf. gr. oligos – puțin, dipsa – sete]. Vezi definitia »