GIRUÉTĂ, giruete, s. f. Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului. [Pr.: -ru-e-] – Din fr. girouette. Vezi definitia »

COROÍDĂ, coroide, s. f. Membrană subțire, vasculară și pigmentată a ochiului, situată între sclerotică și retină. – Din fr. choroïde. Vezi definitia »

OBEDÍENT-Ă adj. Care se supune necondiționat (unei autorități religioase, unei doctrine politice, unui șef). Vezi definitia »

CASÉTĂ s. f. 1. cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte prețioase etc. 2. cutie pentru închiderea și protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese etc. ◊ cutie etanșă de diferite forme în care se țin clișee, pelicule fotosensibile etc. 3. cutie de material plastic conținând o bandă magnetică, într-un casetofon. 4. fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolți; caseton; cheson (5). 5. text tipărit încadrat într-un chenar. 6. ~ tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariției unei publicații. 7. partea metalică a unei proteze dentare. (< fr., engl. cassette, it. cassetta) Vezi definitia »

pávă (páve), s. f. – Clin la subsuoara mînecii de la ie. – Var. pahă. Pol. pacha, rut., rus. paha (Tiktin), cf. mag. páhac (Cihac, II, 520), mag. pálha (Candrea). Vezi definitia »