FACTITÍV adj. verb tranzitiv ~ = verb tranzitiv care arată că subiectul face pe cineva să îndeplinească acțiunea. (< fr. factitif) Vezi definitia »

VOMITÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă voma; emetic. (< fr. vomitif) Vezi definitia »

DONATÍV s. n. dar în bani acordat soldaților de împărații romani, la urcarea lor pe tron. (< lat. donativum) Vezi definitia »

PERTURBATÍV, -Ă, perturbativi, -e, adj. (Rar) Perturbator. – Din lat. perturbativus. Vezi definitia »

ALOCUTÍV, -Ă adj. cu caracter de alocuțiune. (< alocuț/iune/ + -iv) Vezi definitia »