APÚS², -Ă, apuși, -se, adj. Dispărut pentru totdeauna; stins, trecut. Vremuri apuse. – V. apune. Vezi definitia »

PLÁTFUS s. n. malformație congenitală a piciorului, la care talpa este prea puțin scobită; picior plat. (< germ. Plattfuss) Vezi definitia »

SINUS² s. n. (mat.) funcție trigonometrică, raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului respectiv dintr-un triunghi dreptunghi. (< fr. sinus) Vezi definitia »

a umbla cu nasul pe sus expr. a fi îngâmfat, a fi încrezut / plin de sine. Vezi definitia »

DÓCHMIUS s.n. Picior de vers antic compus dintr-o silabă scurtă, două lungi, urmate de o silabă scurtă și iarăși de una lungă. [Pron. -mi-us. / < fr., lat. dochmius, gr. dochmios]. Vezi definitia »