ATENTÍV, -Ă adj. (rar) Atent. [< fr. attentif, engl. attentiv]. Vezi definitia »

ELECTROPOZITÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care cedează electroni, putând elibera ioni pozitivi. [Cf. fr. électropositif]. Vezi definitia »

CONFIRMATÍV, -Ă adj. Care confirmă, întărește, adeverește. [Cf. fr. confirmatif]. Vezi definitia »

OBSERVATÍV, -Ă adj. De observare. [Cf. it. observativo]. Vezi definitia »

MULTIPLICATÍV, -Ă, multiplicativi, -e, adj. Care multiplică. ◊ (Gram.) Numeral multiplicativ = numeral care arată în ce proporție crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune. – Din fr. multiplicatif. Vezi definitia »