Definita cuvantului multiplicativ
MULTIPLICATÍV, -Ă, multiplicativi, -e, adj. Care multiplică. ◊ (Gram.) Numeral multiplicativ = numeral care arată în ce proporție crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune. – Din fr. multiplicatif.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu multiplicativ
Comisiv, adj. – Fapta de a face, de a comite. (Fapt comisiv); comisiv ≠ omisiv. [drept civil] Vezi definitia »
PROIECTÍV, -Ă adj. Care proiectează. [< fr. projectif]. Vezi definitia »
PARTICIPATÍV, -Ă adj. Cu caracter de participare. [Cf. it. participativo]. Vezi definitia »
HOMOSEXUAL ACTIV distribuitor, sondor, șmecher. Vezi definitia »
REACTÍV, -Ă adj. 1. Care reacționează, folosit ca reactiv. 2. (Fiz.) Care are inducție proprie sau capacitate electrică. // s.m. Substanță chimică având proprietatea de a reacționa în mod specific într-o reacție. [< fr. réactif]. Vezi definitia »