SUBSTITUÉNT s.m. Substanță care poate înlocui o altă substanță cu care are proprietăți asemănătoare; succedaneu. [Pron. -tu-ent. / < substitui + -ent]. Vezi definitia »

IMPEDIMÉNT, impedimente, s. n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenții. – Din lat. impedimentum. Cf. it. impedimento. Vezi definitia »

EXPECTORÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care ușurează expectorația. (< fr. expectorant) Vezi definitia »

CONVÉNT s.n. 1. Întrunire a membrilor cu drept de vot ai unei mănăstiri sau ai unui ordin călugăresc. ♦ For suprem în biserica protestantă, compus din clerici și laici. 2. Adunare generală a francmasonilor. [Pl. -turi. / < lat. conventus, cf. fr., engl. convent]. Vezi definitia »

SERGÉNT s. m. grad militar superior celui de caporal. ♦ ~ -major = primul grad militar acordat subofițerilor. (< fr. sergent) Vezi definitia »