OSTEOLOGÍE s. f. ramură a anatomiei care studiază oasele; scheletologie (1). (< fr. ostéologie) Vezi definitia »

CORĂBIERÍE s. f. (Inv.) 1. Industria construcției de corăbii. 2. Navigație. [Pr.: -bi-e-] – Corăbier + suf. -ie. Vezi definitia »

ECOMETRÍE s. f. Operație de măsurare a nivelului unui lichid în sonde. – Din fr. échométrie. Vezi definitia »

INSPIRÁȚIE s.f. 1. Tragere, inhalare, introducere a aerului în plămâni. 2. (Fig.) Facultatea creatoare, spontană a inteligenței umane. ♦ Avânt, entuziasm, forță creatoare. 3. (Fig.) Gând, idee apărută spontan. [Gen. -iei, var. inspirațiune s.f. / cf. fr. inspiration, lat. inspiratio]. Vezi definitia »

SIMBOLOGÍE s. f. Domeniu care studiază și explică simbolurile. – Din engl. symbology. Vezi definitia »