ZIARÍSM s. n. Ziaristică. Vezi definitia »

BIZANTINÍSM s. n. 1. caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație). ◊ stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin; mod de a acționa prin corupție, dezordine (politică) și intrigă. 2. predilecție pentru disputele subtile și inutile. (< fr. byzantinisme) Vezi definitia »

BERNSTEINÍSM s.n. Revizionism (2. d.); teorie lansată de Eduard Bernstein (Berlin, 06.01.1850 – Berlin, 18.12.1932), scriitor și politician socialist. În 1887 intră în legatură cu F. Engels, la Londra. După 10 ani, declară că teoria socială marxistă trebuie supusă unei revizuiri, punând astfel bazele revizionismului. [-stei- pron. germ. -ștai-] (n. pr. Bernstein + suf. -ism) [def. Der Neue Brockhaus] Vezi definitia »

MORGANÍSM s.n. Concepție despre ereditate, care, susținând, ca și weismannismul, prezența în corpul viu a unei substanțe cromozomiale, fixe și nemuritoare (gena), neagă rolul mediului în transformarea organismelor și, ca urmare, posibilitatea transmiterii pe cale ereditară a caracterelor dobândite. [< germ. Morganismus, cf. Morgan – biolog american]. Vezi definitia »

ESOTERÍSM s.n. v. ezoterism. Vezi definitia »