STABÍL, -Ă adj. 1. Trainic, bine așezat, solid. ♦ (Chim.; despre substanțe) Care nu se descompune de la sine. 2. Statornic. ♦ Durabil, permanent. 3. (Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. [Cf. lat. stabilis, it. stabile]. Vezi definitia »

COPROFÍL, -Ă adj. (Despre insecte) Care trăiește pe materii fecale. [< fr. coprophile]. Vezi definitia »

DIASTÍL s. n. (arhit.) intercolonament de dimensiunea a trei coloane; edificiu cu astfel de intercolonament. (< fr. diastyle) Vezi definitia »

INUNDÁBIL, -Ă adj. (Despre terenuri) Supus inundațiilor. [Cf. fr. inondable, it. inondabile]. Vezi definitia »

sustenabil, -ă adj. 1. (despre probe, argumente, idei etc.) Care poate fi susținut. 2. Care poate fi îndurat, suportat. • pl. -i, -e Vezi definitia »