DUODÉN s.n. (Anat.) Prima parte a intestinului subțire. [Pron. du-o-. / < fr. duodénum, cf. lat. duodenum]. Vezi definitia »

JOBÉN, jobenuri (jobene), s. n. Pălărie bărbătească înaltă, de formă cilindrică, tare, de obicei de culoare neagră, purtată astăzi numai la ceremonii; cilindru. – Din n. pr. Jobin. Vezi definitia »

CERÚMEN s. n. Substanță ceroasă secretată de glandele canalului auditiv extern al urechii; ceară. – Din fr. cérumen, lat. cerumen. Vezi definitia »

ȘATÉN, -Ă adj. (despre păr) castaniu; (despre oameni; și s.) cu părul castaniu. (< fr. châtain) Vezi definitia »

șmen, șmenuri s. n. 1. (deț.) rană întreținută sau autoprovocată. 2. escrocherie practicată de traficanții de valută, constând în înlocuirea banilor cu hârtie de ziar în timpul unei tranzacții. 3. (deț.) consumul intenționat de alimente alterate. 4. (intl.) ascunzătoare, ascunziș. Vezi definitia »