CAPIDAVA, cetate romano-bizantină (sec. 1-6) pe malul Dunării, întemeiată pe terit. unei foste așezări fortificate geto-dace. Distrusă de goți (sec. 3), a fost refăcută în sec. următor, devenind apoi și centru episcopal. Părăsită după invazia cutrigurilor (559), reclădită de bizantini (sec. 10), a fost incendiată de pecenegi în 1036. Identificată în com. Topalu (jud. Constanța). Vezi definitia »

bolnava cu capul, nebuna nesuferita Vezi definitia »

GRAVÁ vb. tr. a săpa în piatră, lemn, metal etc. litere sau figuri, în special pentru a obține un clișeu grafic. (< fr. graver) Vezi definitia »

a fi numai gura de cineva expr. (peior.) a fi numai bun de gură, a fi lăudăros și ineficient. Vezi definitia »

va² vb. v. vrea² Vezi definitia »