INDIRÉCT, -Ă adj. (adesea adv.) Care nu se face, nu se obține direct, ci mijlocit, cu ajutorul cuiva sau a ceva. ◊ Complement direct = parte de propoziție asupra căreia se răsfrânge în chip indirect acțiunea verbului; propoziție completivă (și s.f.) = propoziție cu funcție de complement indirect. 3. (Fin.) Impozit indirect = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum. 4. (Mil.) Tragere indirectă = tragere făcută pe bază de calcul asupra unor ținte care nu se văd. [Cf. fr. indirect, lat. indirectus]. Vezi definitia »

CONTÁCT s.n. 1. Atingere, legătură între două corpuri, între două forțe etc. ♦ Piesă care folosește la deschiderea și închiderea unui circuit electric. 2. Apropiere între oameni; legătură, relație. ◊ A lua contact (cu cineva) = a ajunge în imediata apropiere a cuiva. [Pl. -te, -turi. / < fr. contact, cf. lat. contactus]. Vezi definitia »

PREDILÉCT, -Ă adj. (Liv.) Preferat; cel mai iubit; cel mai plăcut. [Cf. it. prediletto]. Vezi definitia »

act (ácte), s. n. – 1. Document, înscris. – 2. Manifestare, acțiune, fapt. < Fr. acte. – Der. (din. fr.) acțiune, s. f.; acționa, vb.; acționar, s. m.; acționist, s. m. (acționar); activ, adj.; activ, s. n. (credit); activa, vb. (a pune în mișcare); activist, s. m. (agitator comunist); activitate, s. f.; actual, adj.; actualist, s. m. (adept al actualismului); actualitate, s. f.; actualiza, vb.; inacțiune, s. f.; inactiv, adj.; inactual, adj. Vezi definitia »

ARTEFÁCT s. n. 1. structură, fenomen artificial în cursul unei investigații sau exploatări. 2. (med.) modificare în preparatele histologice produsă artificial sau datorită unor defecte de fixare ori de colorare. 3. (cib.) semnal parazit supus unei informații, în semnificația căreia joacă un rol nul sau negativ. (< fr. artefact) Vezi definitia »