PENETRÁȚIE s. f. 1. penetrare, pătrundere, străpungere. ♦ arteră de ~ = arteră de circulație care face legătura dintre o localitate și zona înconjurătoare. ◊ întrepătrundere a două corpuri sau suprafețe; penetranță (1). 2. adâncime la care se scufundă o piesă standard într-o probă de bitum sau de unsoare consistentă. 3. (fig.) perspicacitate. (< fr. pénétration, lat. penetratio) Vezi definitia »

HIPERFOSFOREMÍE s. f. creștere a cantității de fosfor din sânge. (< fr. hyperphosphorémie) Vezi definitia »

CLAUSTRÁȚIE s. f. claustrare. ◊ mod de creștere a animalelor într-un spațiu limitat, în condiții de tip industrial. (< fr. claustration) Vezi definitia »

TERMOCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază efectele termice ce însoțesc reacțiile chimice. (< fr. thermochimie) Vezi definitia »

HIDROAVIÁȚIE, hidroaviații, s. f. Mijloc de locomoție aeriană cu hidroavioane. [Pr.: -dro-a-vi-a-] – Din fr. hydroaviation. Vezi definitia »