broboánă (broboáne), s. f. – 1. Boabă, bacă. – 2. (Trans.) Coacăză. – Var. borboană, burboană, brobonea. Bg. *brŭbona, de la brŭbonka (Weingand, Jb, XV, 168); brobință, s. f. (boabă; cocoloș, cheag); brobonac, s. m. (pietricică); desbroboni, vb. (a dezghioca, a culege boabele de struguri de pe ciorchine); (îm)brobona, vb. (a picura). Vezi definitia »

GUSTĂRÍCĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui gustare (2). – Gustare + suf. -ică. Vezi definitia »

călimáră (călimắri), s. f. – Vas mic în care se ține cerneala. – Var. (Mold.) călămar, megl. călămar, călimară. Ngr. ϰαλαμάρις sau ϰαλαμαριά (Densusianu, Rom., XXXIII, 275; DAR); cf. tc., alb., bg., sb. kalamar. Sec. XVII, este pop. Vezi definitia »

GRÍJĂ, griji, s. f. 1. Teamă sau neliniște simțite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura; îngrijorare. ◊ Expr. A intra la griji = a începe să fie îngrijorat. ♦ Cauza îngrijorării cuiva. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme etc. ◊ Loc. vb. A (nu) avea grijă (de cineva sau de ceva) = a (nu) se îngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) păzi (pe cineva sau ceva). ◊ Expr. A avea grijă (să...) = a băga de seamă, a fi atent (să...). A da (sau a lăsa) în grija (cuiva) = a da (sau a lăsa) în directa supraveghere (a cuiva); a încredința. – Din bg. griža. Vezi definitia »

RÁDINĂ, radine, s. f. (Reg.) 1. Amestec de rădăcini și de crengi de copaci care atârnă de pe mal în apă sau plutesc pe apă. 2. Loc de sub mal, scobit, unde se adună peștii. 3. Rețea cu ochiuri mari care se montează la setcile de prins pește. – Din scr., rus. redina. Vezi definitia »