Definita cuvantului interfață
INTERFÁȚĂ s. f. 1. suprafață de separare a porțiunilor care reprezintă faze diferite dintr-un sistem fizico-chimic. 2. (inform.) frontieră convențională între două sisteme sau unități, care permite schimburi de informații după anumite reguli. 3. (electron.) dispozitiv care convertește semnalele electronice astfel încât două aparate sau sisteme să poată comunica între ele. (< engl., fr. interface)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu interfață
páclă, pácle, s.f. (reg.) 1. pachet (de tutun, de țigări, de bumbac). 2. (la pl.) chibrituri. Vezi definitia »
CHITÍNĂ s.f. Substanță organică asemănătoare celulozei, din care sunt făcute unele tegumente ale insectelor și ale crustaceelor. [< fr. chitine, cf. gr. chiton – tunică]. Vezi definitia »
cráină, cráine, s.f. (pop.) margine; în expr. a umbla craina = a bate marginile, a umbla fără rost. Vezi definitia »
izvoditúră s.f. (înv.) născocire, scornire, născodire, stârnire, plăsmuire. Vezi definitia »
AVANGÁRDĂ, avangărzi, s. f. (Adesea fig.) Subunitate sau unitate militară care se deplasează în fața forțelor principale ca element de siguranță. ◊ Loc. adj. De avangardă = a) care merge în frunte, care conduce; b) care luptă împotriva formelor și tradițiilor consacrate (în literatură și artă). ♦ Mișcare literară, artistică etc. care joacă (prin noutățile aduse) rol de precursor. – Din fr. avant-garde. Vezi definitia »