MOBILOMÉTRU s. n. viscozimetru pentru determinarea consistenței lacurilor, a vopselelor. (< fr. mobilomètre, engl. mobilometer) Vezi definitia »

SPECTROFOTOMÉTRU s.n. Instrument optic folosit în spectrofotometrie. [< fr. spectrophotomètre]. Vezi definitia »

POTENȚIOMÉTRU s.n. 1. Montaj pentru divizarea tensiunii electrice. ♦ Reostat care intră în compunerea unui asemenea montaj. 2. Aparat pentru măsurarea potențialelor electrice prin compensare. [Pron. -ți-o-. / < fr. potentiomètre]. Vezi definitia »

CLINOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale față de orizont și zenitale față de verticala locului. 2. instrument care măsoară unghiul de înclinare a straturilor geologice. ◊ piesă din compunerea unei busole geologice pentru determinarea înclinării straturilor. (< fr. clinomètre) Vezi definitia »

EXOFTALMOMÉTRU s. n. aparat folosit în exoftalmometrie. (< fr. exophtalmomètre) Vezi definitia »