PROCAÍNĂ s.f. Novocaină. [Pron. -ca-i-. / < fr. procaïne]. Vezi definitia »

dúngă (dúngi), s. f. – 1. Striație, cută. – 2. Linie, dîră. – 3. Colț, muchie. – 4. Latură, coastă. – 5. (Olt.) Loitră. Sl. dąga „arc” (Cihac, II, 96), cf. bg. dŭgá „arc”, rus. dugá „curcubeu”. – Der. dungat, adj. (vărgat, cu dungi); dungățea, s. f. (varietate de lotus, Lotus tetragonolobus); de-a dungușul, adv. (Trans., de-a berbeleacul); îndunga, vb. (a face cute). Vezi definitia »

ACHÉNĂ s.f. Tip de fruct indehiscent, uscat, de obicei cu o singură sămânță. [< fr. akène, cf. gr. a – fără, chainein – a se deschide]. Vezi definitia »

vătmăníță s. f., g.-d. art. vătmăníței; pl. vătmăníțe Vezi definitia »

TERMIÓNICĂ s.f. (Fiz.) Studiul emisiei electronilor sau ionilor de către substanțe supuse la temperaturi înalte. [Pron. -mi-o-, gen. -cii. / < fr. thermoionique]. Vezi definitia »