ABARTICULÁR, -Ă adj. Situat în vecinătatea unei articulații, dar nelegat de aceasta. [Cf. fr. abarticulaire]. Vezi definitia »

AURICULÁR, -Ă, auriculari, -e, adj. 1. Al urechii, privitor la ureche; care seamănă cu urechea. 2. Al auriculului, privitor la auricul. [Pr.: a-u-] – Din fr. auriculaire. Vezi definitia »

FRAGMENTÁR, -Ă adj. format din fragmente; incomplet. (< fr. fragmentaire) Vezi definitia »

POLICÁR s.m. (Anat.) Degetul gros de la mână; police. [< lat. pollicaris]. Vezi definitia »

BECÁR, becari, s. m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre. Vezi definitia »