FRONTÁL, -Ă I. adj. 1. din regiunea frunții. ◊ (s. n.) mușchi al frunții. 2. din, așezat în față. ♦ abataj ~ = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului; dreptă ~ă = dreaptă paralelă cu planul vertical de proiecție. ◊ referitor la front (5). II. s. n. 1. os al craniului care formează fruntea și o parte din orbite. 2. parte proeminentă a unui obiect. (< fr. frontal) Vezi definitia »

CONFUZIONÁL, -Ă adj. referitor la confuzia mintală. (< fr. confusionnel) Vezi definitia »

CAUZÁL, -Ă, cauzali, -e, adj. Privitor la cauză, de cauză. ◊ Propoziție cauzală = propoziție subordonată care exprimă cauza pentru care se săvârșește acțiunea din propoziția regentă și care corespunde complementului circumstanțial de cauză. Conjuncție cauzală = conjuncție care introduce o propoziție cauzală. [Pr.: ca-u-] – Din lat. causalia, fr. causal. Vezi definitia »

Material de construcție în formă de placă, fabricat din argilă arsă,metalçiment sau material termoplast folosit pentru acoperit. Vezi definitia »

PROVENȚÁL, -Ă s. m. și f., adj. v. provensal. Vezi definitia »