TERȚIÁR, -Ă, terțiari, -e, adj. 1. Care reprezintă stadiul al treilea sau faza a treia în dezvoltarea unui lucru. 2. (În sintagma) Eră terțiară (și substantivat, n.) = perioadă geologică caracterizată prin mari prăbușiri ale scoarței terestre, care au dat naștere mărilor de azi și au făcut să apară lanțuri întregi de munți. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. tertiaire, lat. tertiarius. Vezi definitia »

săcár, săcári, s.m. (înv.) 1. persoană care făcea sau vindea saci. 2. cărător de saci; hamal (în port). Vezi definitia »

catár¹ (referitor la o sectă) adj. m., s. m., pl. catári; adj. f., s. f. catáră, pl. catáre Vezi definitia »

HERBÁR s.n. v. ierbar. Vezi definitia »

prohár, prohári, s.m. (reg.) ajutor de cioban. Vezi definitia »