STABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi stabil, solid, trainic; soliditate, statornicie; fermitate. ♦ Durabilitate, trăinicie. ♦ Faptul de a-și păstra locul, de a nu fi mișcat din loc; fixitate. ♦ Spec. (Fiz.) Proprietate a unui corp de a-și menține poziția sau de a reveni în poziția inițială. ♦ Situație sigură, fermă. – Din fr. stabilité, lat. stabilitas, -atis. Vezi definitia »

POLARITÁTE s. f. 1. proprietate a unui corp, a unei părți dintr-un corp de a avea în două puncte ale sale sarcini electrice sau magnetice de nume diferite. 2. (fil.) formă a contradicției în care laturile contrare se exclud și totodată se condiționează reciproc. ◊ puncte care definesc relația dintre doi termeni de opoziție, dar care se presupun reciproc. 3. (biol.) calitate a unui organism de a prezenta două extremități cu înfățișare și funcții diferite. (< fr. polarité) Vezi definitia »

OPERAȚIONALITÁTE s.f. 1. Însușirea de a atinge un anumit scop. 2. Proprietatea de a interveni prompt în rezolvarea unei probleme. ♦ Caracterul a ceea ce este operațional. [Pron. -ți-o-. / cf. it. operazionalità]. Vezi definitia »

SUPORTABILITÁTE s. f. însușirea de a fi suportabil. (< engl. supportability) Vezi definitia »

VIDUITATÉ, viduități, s. f. (În sintagma) Termen de viduitate = timpul cât o femeie văduvă nu poate contracta o nouă căsătorie. [Pr.: -du-i-] – Din fr. viduité, lat. viduitas, -atis. Vezi definitia »