VOCÁLĂ s.f. Sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. [< it. vocale, lat. vocalis]. Vezi definitia »

LÚTRĂ, lutre, s. f. (Zool.) Vidră. – Din fr. loutre, lat. lutra. Vezi definitia »

ÎNCÂLCEÁLĂ, încâlceli, s. f. Încâlcire. – Încâlci + suf. -eală. Vezi definitia »

NARCÍSĂ s. f. plantă erbacee monocotiledonată, cu flori albe sau galbene, plăcut mirositoare. (< fr. narcisse, lat. narcissus) Vezi definitia »

BROMÚRĂ, bromuri, s. f. Sare a acidului bromhidric. – Din fr. bromure. Vezi definitia »