PRECURMĂTÓR, -OÁRE, precurmători, -oare, adj. (Înv.) Care pune capăt, care întrerupe, care oprește (brusc). – Precurma + suf. -ător. Vezi definitia »

MONOFLÓR, -Ă, adj. (Despre miere, polen etc.) Care a fost cules de la o singură specie de floare. – Mono- + flor[al]. Vezi definitia »

AUTOTRACTÓR s. n. autovehicul destinat pentru tractarea semiremorcilor. (< fr. autotracteur) Vezi definitia »

IERNĂTÓR, iernătoare, s. n. Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peștii scoși din heleșteie. – Ierna + suf. -ător. Vezi definitia »

ATOTVĂZĂTÓR, -OÁRE, atotvăzători, -oare, adj. Care vede tot. [Var.: atoatevăzătór, -oáre adj.] – Din atot- + văzător. Vezi definitia »