COEXISTÉNT, -Ă, coexistenți, -te, adj. Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. – Din fr. coexistant. Vezi definitia »

LABIRÍNT s.n. 1. Edificiu cu foarte multe încăperi și galerii (asemănător edificiului mitic construit de către Dedal în Creta), în care orientarea este foarte dificilă. ♦ Grădină ornamentală din benzi înguste de arbuști dispuse într-o înlănțuire care creează posibilitatea de rătăcire. ♦ (Fig.) Lucru încâlcit, încurcat. 2. Dispozitiv folosit în diverse instalații pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung în scopul de a-i micșora viteza. 3. Parte a urechii interne, formată din cavități sinuoase. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. labyrinthe, lat. labyrinthus, gr. labyrinthos]. Vezi definitia »

RADIOTRATAMÉNT, radiotratamente, s. n. (Med.) Tratament cu radiații. [Pr.: – di-o-] – Radio¹- + tratament. Vezi definitia »

INSECVÉNT, -Ă adj. (despre o vale, o alunecare de teren) care nu este orientată pe direcția înclinării straturilor. (după fr. inconséquent) Vezi definitia »

SCADÉNT, -Ă adj. (Despre datorii, obligații) Ajuns la scadență, care expiră, care trebuie plătit. 2. (Despre plante cu tulpina scurtă) Care se agață de alte plante sau obiecte cu ajutorul cârceilor. [< it. scadente]. Vezi definitia »