Definita cuvantului ironie
IRONÍE s. f. 1. persiflare. ◊ ironie a sorții = situație intervenită contrar tuturor așteptărilor, ca un joc neașteptat al întâmplării. 2. categorie estetică și filozofică, desemnând expresii sau imagini cu semnificații opuse sensului obișnuit, în scopul ridiculizării disimulate. ◊ figură de stil prin care se enunță ceva pentru a se înțelege contrariul. (< fr. ironie, lat. ironia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ironie
XILOTIPÍE s.f., g.-d. art. xilotipíei; pl. xilotipíi Vezi definitia »
PARACHINEZÍE s. f. tulburare motorie în deformarea mișcărilor normale. (< fr. parakinésie) Vezi definitia »
RADIOTELEGRAFÍE s. f. radiocomunicație prin unde electromagnetice; telegrafie fără fir. (< fr. radiotélégraphie) Vezi definitia »
ADENOPATÍE s. f. Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici. – Fr. adénopathie (< gr.). Vezi definitia »
FÁCHIE, fachii, s. f. (Rar) Făclie alcătuită dintr-un mănunchi de stuf uscat sau de fâșii de lemn, unse cu un material inflamabil. – Lat. fac(u)la. Vezi definitia »