CLÍMĂ s.f. 1. Totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizează starea medie a atmosferei unei regiuni; climat. 2. Ținut, regiune considerată sub raportul condițiilor atmosferice caracteristice. [Cf. it. clima , germ. Klima, gr. klima]. Vezi definitia »

NUNCIATÚRĂ s.f. v. nunțiatură. Vezi definitia »

PLEÁTĂ, plete, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Părul capului lăsat să crească până pe umeri sau să atârne pe spate (împletit în cozi); p. ext. păr (nearanjat, necoafat). 2. (Reg.) Mănunchi de fuior. – Din sl. pletŭ. Vezi definitia »

IZOBUTÉNĂ s. f. hidrocarbură olefinică cu catenă ramificată, gaz incolor, inflamabil, prin cracarea petrolului, folosit în benzina de polimerizare, în carburanții sintetici cu cifra octanică mare. (< fr. isobutène) Vezi definitia »

PETULÁNȚĂ, petulanțe, s. f. (Livr.) Ardoare exuberantă (bruscă și adesea dezordonată); p. ext. îndrăzneală, temeritate. – Din fr. pétulance. Vezi definitia »