ABIOGÉN, -Ă, abiogeni, -e, adj. (Biol.; despre medii) Care este lipsit de viață; (despre procese) care are loc, care se petrece fără participarea materiei vii. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiogène. Vezi definitia »

FLORIGÉN, -Ă adj., s. n. (hormon) care stimulează deschiderea și maturizarea florilor. (< germ. florigen) Vezi definitia »

ÉMDEN s. n. rasă de gâște cu culoare albă. (< germ. Emden) Vezi definitia »

PATOGÉN, -Ă, patogeni, -e, adj. Care se referă la boală; care provoacă boli, infecții; purtător de boli. – Din fr. pathogène. Vezi definitia »

GÉRMEN/GÉRMENE s. m. 1. sămânță, corpuscul care, puse în condiții favorabile, se dezvoltă și dau naștere unei noi ființe. ♦ în ĕ = în stadiu inițial, înainte de a se dezvolta. 2. (fig.) principiu, cauză, element care dă naștere la ceva. (< lat. germen) Vezi definitia »