Definita cuvantului boccea
BOCCEÁ, boccele, s. f. 1. Pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciș; boccealâc. 2. (Înv. și reg.) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. – Din tc. bohça.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu boccea
placea Vezi definitia »
coșcogeá adj. invar. – Enorm, grozav, colosal, fantastic. – Var. coșcogeamite, (goș)gogea(mite). Tc. koș-koca, superlativ de la koca „mare” (Iogu, GS, VI, 338). Nu este exactă der. tradițională, din tc. koca „bătrîn” (Cihac, II, 75; Șeineanu, II, 146; DAR). Cf. bg., sb. koğamiti „adult.” Vezi definitia »
UNDREÁ s. f. v. andrea. Vezi definitia »
țințeá, țințéle, s.f. (reg.) podoabe pe îmbrăcăminte. Vezi definitia »
șucheá1, șuchéz, vb. I (reg.; despre persoane) a zăpăci, a năuci. Vezi definitia »