BIELEFELD [bí:ləfelt], oraș în centrul Germaniei (Renania de Nord-Westfalia); 515 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ind. textilă, a conf., constr. de mașini (mașini-unelte, biciclete), chimico-farmaceutică și alim. Biserică (sec. 14). Muzee. Universitate. Menționat documentar în 1015. Vezi definitia »

BUCHENWALD [búhənvalt], lagăr hitlerist de concentrare și exterminare (1937-1945), la N de Weimar (Germania). Aici au fost uciși peste 50.000 de antifasciști, prizonieri de război ș.a. Vezi definitia »

cald (cáldă), adj. – Care se găsește la o temperatură relativ înaltă, călduros. – Mr. caldu, megl. cald, istr. cǫd. Lat. caldus (Pușcariu 258; REW 1506; Candrea-Dens., 228; DAR); cf. it., sp., port. caldo (în sp., cu semantism schimbat), prov., cat. cald, fr. chaud. – Der. încălzi, vb. (a aprinde; a înflăcăra); încălzitor, adj. (aparat încălzire). Pentru încălzi (mr. ancăldzăscu, megl. ancalzǫs), Pușcariu 808 propune o bază lat. de tipul *incaldῑre, care a rezultat din contaminarea lui incălesco cu caldus. Ipoteza este posibilă, dar nu pare necesară, deoarece der. se explică suficient în interiorul limbii rom., cf. mult › înmulți, verde › înverzi, etc. Cf. căldură, călîi, scălda. Vezi definitia »

SMARÁLD s. n. varietate verde, transparentă de beril, piatră prețioasă. (< it. smaralde) Vezi definitia »

BERWALD, Franz Adolf (1796-1868), compozitor suedez de origine germană. Opere („Estrela de Soria”), operete, cantate, simfonii, concerte de muzică de cameră, cu tentă romantică, melodicitate lirică tipic nordică, polifonie aerată, tendință de reînnoire a formelor. Vezi definitia »