ELECTROPATOLOGÍE s. f. (Med.) Studiu al leziunilor și bolilor provocate de electricitatea industrială și de cea atmosferică. – Din fr. électropathologie. Vezi definitia »

NEUROPLEGÍE s. f. stare patologică prin scăderea sau dispariția tonusului sistemului nervos. (< fr. neuroplégie) Vezi definitia »

MIZERICÓRDIE s. f. milă, îndurare. (< lat. misericordia) Vezi definitia »

DECUSÁȚIE s. f. încrucișare a unor formații anatomice. (< fr. décussation, lat. decussatio) Vezi definitia »

ONTOGENÍE s.f. (Biol.) Evoluția unei ființe, începând de la embrion și până la stadiul de adult. ♦ Ramură a biologiei care studiază această evoluție. [Gen. -iei. / < fr. ontogénie]. Vezi definitia »