BRUMĂRÍU, -ÍE, brumării, adj. 1. De culoarea brumei (1), alb-cenușiu, brumat. 2. (În sintagmele) Prune brumării = soi de prune acoperite cu brumă (3). Oaie brumărie = varietate de oaie cu lâna pestriță, albă și neagră. ♦ Care aparține acestor oi sau pielicelelor acestor oi. Căciulă brumărie. – Brumă + suf. -ăriu. Vezi definitia »

liochíu (-íe), adj. – Roșu-aprins. Tc. lök „șerlac” (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

HIDRÓNIU s. m. ion obținut din unirea protonului cu o moleculă de apă. (< fr. hydronium) Vezi definitia »

mucezíu, -íe, mucezíi, adj. (reg.) vânăt, fumuriu. Vezi definitia »

MERITÓRIU, -IE adj. Demn de stimă, de laudă; cu merite. [Pron. -riu. / < lat. meritorius, cf. fr. méritoire]. Vezi definitia »