parádosis s.n. (înv.) 1. tradiție. 2. raport. 3. predare (la inamic). 4. predare (de cunoștințe). Vezi definitia »

(κατάφασις — katafasis = afirmare; de la καταφάσκω — katafasko = a afirma)pe cale catafatică existența lui Dumnezeu se susține prin afirmații: Dumnezeu este bun, atotputernic, înțelept etc. Dumnezeu este cognoscibil prin opera Sa, prin tot ce există și a creat, dar este incognoscibil în ființa Sa. Prin opera Sa, El poate fi numit, I se poate da un nume (creator, înțelept), dar prin ființa Sa nu are nume, este negrăit Vezi definitia »

VÉRMIS s.n. Regiune mediană a cerebelului, situată între cele două emisfere ale acestuia. [< lat., fr. vermis]. Vezi definitia »

PARACLÍS, paraclise, s. n. 1. Capelă construită alături de o biserică, într-un cimitir, în interiorul unei clădiri etc. 2. (În religia creștină ortodoxă) Slujbă religioasă de laudă și de invocare a Fecioarei Maria, a lui Isus sau a unui sfânt; rugăciunea închinată unuia dintre aceștia; p. ext. carte care cuprinde astfel de rugăciuni. [Pl. și: paraclisuri] – Din sl. paraklistŭ. Vezi definitia »

EDELVÁIS s.m.invar. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescențe compuse din capitule înconjurate de bractee albe și păroase, care crește în munți; floarea-reginei, floarea-doamnei, albumiță, floare-de-colț. [Pron. -vais, scris și edelweiss. / < germ. Edelweiss]. Vezi definitia »