Definita cuvantului lector
LÉCTOR2, -Ă I. s. m. f. 1. cititor. ◊ cel care citește cu voce tare unei persoane suferinde. 2. persoană care citește într-o editură manuscrisele predate spre publicare și referă asupra lor. 3. ajutor al preotului care citea în timpul slujbei textele edificatoare. II. s. n. 1. aparat pentru redarea unor sunete înregistrate. 2. dispozitiv periferic care permite citirea și introducerea informației de pe o cartelă perforată într-un calculator sau ordinator. (< fr. lecteur, lat. lector)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu lector
ȘTEMUITÓR, -OÁRE, ștemuitori, -oare, subst. 1. S. n. Sculă în formă de daltă boantă cu care se efectuează ștemuirea. 2. S. m. și f. Muncitor care ștemuiește. [Pr.: -mu-i-] – Ștemui + suf. -tor. Vezi definitia »
POTOPITÓR, -OÁRE, potopitori, -oare, adj. (Pop.) Care potopește, inundă, distruge, năpădește din toate părțile. – Potopi + suf. -tor. Vezi definitia »
RETROPROIECTÓR s. n. aparat pentru retroproiecție. (< fr. rétroprojecteur) Vezi definitia »
văzătór adj. m., pl. văzătóri; f. sg. și pl. văzătoáre; Vezi definitia »
CARDIOACCELERATÓR, cardioacceleratori, adj. (În sintagma) Nerv cardioaccelerator = nerv simpatic care are rolul de a accelera ritmul bătăilor inimii atunci când este excitat. [Pr.: -di-o-] – Din fr. cardioaccélérateur. Vezi definitia »