Definita cuvantului legitim
LEGÍTIM, -Ă adj. 1. întemeiat pe lege, care se justifică prin lege; legal. ♦ ~ă apărare = situație în care se comite un act de violență justificat legal, ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. 2. just, drept; justificat, îndreptățit. (< fr. légitime, lat. legitimus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu legitim
COLENCHÍM s.n. (Bot.) Țesut de susținere la plantele erbacee, format din celuloză. [< fr. collenchyme, cf. gr. kolla – clei, enchyma – acumulare]. Vezi definitia »
aferím, interj. – Bravo, foarte bine! – Mr. aferim, megl. aferon. Tc. aferim, din per. āfarῑn (Roesler 588; Șeineanu, II, 9; Lokotsch 23); cf. alb. afërim, bg. aferim. Vezi definitia »
TAUTONÍM s. n. epitet specific care repetă numele generic al unei plante. (< fr. tautonyme) Vezi definitia »
mucadím s. n. – Țesătură de mătase. Tc. (arab.) mukadem (Șeineanu, III, 82). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
MIM s.n. Scurtă comedie populară antică, alcătuită din scene comice simple, grosolane, cu glume vulgare, al căror subiect era luat din viața de toate zilele. [Pl. -uri. / cf. fr. mime, it. mimo, lat. mimus < gr. mimeomai – imit]. Vezi definitia »