PSEUDONÍM s. n. nume fictiv pe care îl adoptă mai ales scriitorii, artiștii etc., pentru a-și ascunde identitatea. (< fr. pseudonyme) Vezi definitia »

naím (-muri), s. n. – 1. Contract, compromis. – 2. Salariu, plată. – Var. năi(e)m. Sl. naimŭ „conducere” (Miklosich, Lexicon, 404; Cihac, II, 209; Conev 78). – Der. năimi (var. nă(ie)mi, (î)nă(i)mi), vb. (a contracta, a lua în serviciu; a închiria), din sl. najmati, cf. bg. naemam, sb., cr. najmiti; năimeală, s. f. (angajare); năiemnic, s. m. (înv., salariat); năimitor, s. m. (persoană care angajează, năimește). Vezi definitia »

PATRONÍM, patronime, s. n. Nume de familie. – Din fr. patronyme. Vezi definitia »

SERENÍSIM, -Ă adj. (titlu de onoare al principilor sau conducătorilor bisericii în unele țări din Occident) prealuminat, mărit. (< fr. sérénissime, it. serenissimo) Vezi definitia »

MIM I. s. n. scurtă comedie populară antică, alcătuită din scene comice simple. II. s. m. actor care interpreta un mim (I); (astăzi) actor de pantomimă. (< fr. mime, lat. mimus, gr. mimos) Vezi definitia »