FERVÉNȚĂ s.f. Fervoare. [Cf. it. fervenza]. Vezi definitia »

CÚPLĂ s. f. 1. dispozitiv care face cuplarea vehiculelor de cale ferată. 2. legătură între două elemente (piese etc.) care permite o mișcare relativă între ele. (< fr. couple) Vezi definitia »

TÁPĂ s.f. 1. (Mar.; tehn.) Capac cu care se acoperă o deschizătură, gura unui tun. 2. Tăietură făcută la baza arborilor pentru a le orienta direcția de cădere la tăiere. ♦ Scobitură la capătul elementelor de construcție din lemn, făcută pentru a le putea îmbina. [< fr. tape]. Vezi definitia »

METALINGVÍSTICĂ s. f. Ramură a lingvisticii care studiază limbajul lingvistic. – Din fr. métalinguistique. Vezi definitia »

OXIHEMOGLOBÍNĂ s.f. Compus nestabil format în procesul respirației prin acțiunea oxigenului asupra hemoglobinei. [< fr. oxyhémoglobine]. Vezi definitia »