ASTUȚIÓS, -OÁSĂ adj. 1. șiret, viclean. 2. fin, subtil, ingenios. (< it. astuzioso, fr. astucieux) Vezi definitia »

1. 1-ticălos,jigodieçurvă,laș,mincinos țurnător(sensul variază de la foarte acid uneori la șmecheresc) 2-denumire extrem de ofensivă pt romi-jaga Vezi definitia »

ponós (-suri), s. n. – Infamie, discreditare, reputație proastă, notă rea. Sl. ponosŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 276; Conev 101), cf. slov., ceh., rus. ponos. – Der. ponosi, vb. (a defăima, a discredita; a (se) uza, a (se) degrada), din sl. ponositi; ultimul sens, propriu în Mold., există și în sl.; ponoslu, s. n. (înv., Mold., dojană), prin intermediul mag. panaszol (Gáldi, Dict., 95); ponoslui, vb. (a mustra; înv., a defăima), din mag. panaszlani; donosi, vb. (a pîrî; a defăima), din sl. donositi (Cihac, II, 99); donosenie, s. f. (înv., pîră). Vezi definitia »

sfăitós, -oásă, adj. (reg.) setos. Vezi definitia »

PRURIGINÓS, -OÁSĂ adj. Care provoacă mâncărime; de natura bolii prurigo. [< fr. prurigineux]. Vezi definitia »