mondír (-ruri), s. n. – Uniformă, haină militară. – Var. mundir. Fr. monture › germ. Montur, și de aici rus. mundir (Sanzewitsch 205; Tiktin; Bogrea, Dacor., I, 292; Vasmer, II, 173), cf. pol. mundur. – Der. înmundira, vb. (a se îmbrăca în uniformă). Vezi definitia »

șanchír, șanchíri, s.m. (reg.) dăruitor. Vezi definitia »

MUSAFÍR, -Ă, musafiri, -e, s. m. și f. Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate; oaspete, invitat. [Var.: mosafír, -ă s. m. și f.] – Din tc. misāfir. Vezi definitia »

sotír, sotíri, s.m. (înv.) mântuitor. Vezi definitia »

FROTÍR s. n. țesătură specială de bumbac având proprietatea de a absorbi apa, pentru prosoape, halate de baie etc. (după fr. frotté) Vezi definitia »