BELEMNÍT s.m. Gen de moluscă cefalopodă fosilă, cu cochilie dreaptă conică, având un os intern de susținere. [< fr. bélemnite]. Vezi definitia »

neciocârtít, -ă, adj. (reg.; despre oameni) grosolan, necioplit. Vezi definitia »

NEȚĂRMURÍT, -Ă, nețărmuriți, -te, adj. Care nu cunoaște limite (în spațiu, în intensitate); nemărginit, imens. – Ne- + țărmurit. Vezi definitia »

MATISÍT, -Ă, matisiți, -te, adj. (Despre capetele a două frânghii, a două cabluri) Îmbinat prin împletirea șuvițelor din care sunt făcute. – V. matisi. Vezi definitia »

UITÍT, -Ă, uitiți, -te, adj. (Reg.) Distrat, visător. Cf. uita. Vezi definitia »