BIOSPEOLOGÍE s.f. Parte a speologiei care se ocupă cu studiul animalelor și al plantelor cavernicole. [< fr. biospéologie]. Vezi definitia »

DROMOMANÍE s. f. impuls irezistibil de a călători. (< fr. dromomanie) Vezi definitia »

XENOMANÍE s.f. Înclinație exagerată pentru tot ce este străin. [Gen. -iei. / < fr. xénomanie, cf. gr. xenos – străin, mania – nebunie]. Vezi definitia »

MICROFTALMÍE s.f. Anomalie congenitală constând din micșorarea unuia sau ambilor ochi. [< fr. microphtalmie, cf. gr. mikros – mic, ophthalmos – ochi]. Vezi definitia »

CONCLAMÁȚIE s.f. (Ist.) Prima ceremonie funerară la romani, prin care era invocat mortul. [Gen. -iei, var. conclamațiune s.f. / < lat. conclamatio, cf. fr. conclamation]. Vezi definitia »