GROÁPĂ, gropi, s. f. Gaură, cavitate (mai adâncă) în pământ. ◊ Expr. A da în gropi (de prost ce e), se spune despre un om foarte prost. ♦ Mormânt; p. ext. moarte. ◊ Expr. A săpa (cuiva) groapa = a unelti (împotriva cuiva). A fi cu un picior în groapă = a fi aproape de moarte. – Cf. alb. gropë. Vezi definitia »

FOSFÉNĂ s.f. Senzație luminoasă care apare, mai ales sub forma unor puncte luminoase, atunci când închidem ochii și apăsăm cu degetele pe pleoape; fotopsie. [Pl. -ne. / < fr. phosphène, cf. gr. phos – lumină, phainein – a apărea]. Vezi definitia »

OSTEOFIBRÓZĂ s.f. Boală la animale care se manifestă prin îngroșarea oaselor capului și ale membrelor. [< fr. ostéofibrose]. Vezi definitia »

BĂRDÍȚĂ, bărdițe, s. f. Diminutiv al lui bardă. - Bardă + suf. -iță. Vezi definitia »

CĂTUȘĂ brățară, fiară, legătură, mănușă, sigiliu, verighetă. Vezi definitia »