CENTÚRIE, centurii, s. f. 1. (În armata romană) Subdiviziune tactică cuprinzând o sută de ostași; (în vechea organizare a armatei române) subîmpărțire a cetei. 2. (În vechea Romă) Diviziune politică și administrativă formată dintr-o sută de cetățeni. – Din lat. centuria. Vezi definitia »

expresie folosita frecvent in limba romana ptr=pentru a defini ceva care este Vezi definitia »

slujitoríe, slujitoríi, s.f. (înv.) 1. stare, condiție de soldat; serviciu de soldat. 2. stare, condiție de călăraș, sau de dorobanț. Vezi definitia »

PALEONTOLOGÍE s. f. știință care studiază viețuitoarele fosile descoperite în sedimentele scoarței terestre. (< fr. paléontologie) Vezi definitia »

HIPOOVARÍE s. f. insuficiență ovariană. (< fr. hypo-ovarie) Vezi definitia »