VÁLIU, valii, s. m. (În Imperiul Otoman) Guvernator al unui vilaiet. – Din tc. vali. Vezi definitia »

ARPÉGIU s. n. intonare succesivă a sunetelor unui acord melodic, ascendent sau descendent. (< it. arpeggio) Vezi definitia »

EXHIBITÓRIU, -IE, exhibitorii, adj. (Rar) De exhibiție. – Din fr. exhibitoire. Vezi definitia »

stágiu (-ii), s. n. – Perioadă de lucru, practică, interimat. Fr. stage. – Der. stagiar, adj., din fr. stagiare; stagiune, s. f., din it. stagione. Vezi definitia »

MERITÓRIU, -IE, meritorii, adj. (Despre acțiuni sau realizări ale oamenilor) Care este vrednic de apreciere, care are merite, merituos; care este destul de bun, de reușit, de valoros. – Din lat. meritorius, fr. méritoire. Vezi definitia »