MARIGÓT s. n. braț de fluviu, în zona tropicală umedă, care se pierde într-o regiune inundabilă. (< fr. marigot) Vezi definitia »

CALLOT [caló], Jacques (c. 1592-1635), desenator și gravor francez. Maestru, de o fantezie prodigioasă, al acvafortei (ciclul „Mizeriile războiului”). Vezi definitia »

ȘÍPOT, șipote, s. n. 1. Izvor a cărui apă țâșnește cu putere (și care este captată printr-un jgheab sau printr-o țeavă). ♦ Jgheab, țeavă prin care se captează apa unui izvor. ♦ Țeavă de scurgere; burlan. 2. (Reg.) Loc unde o apă curge repede; vârtej. – Cf. bg. šepot „murmur”. Vezi definitia »

CAȘALÓT, cașaloți, s. m. Mamifer asemănător cu balena, care trăiește în mările calde, caracterizat prin dezvoltarea mare a capului și prin prezența dinților pe falca inferioară (Physeter catodon). ◊ Ulei de cașalot = amestec de ceruri fluide și solide obținut din capul de cașalot și folosit în medicină, în cosmetică și în componența unor produse industriale; ulei de spermanțet. – Din fr. cachalot. Vezi definitia »

MASICÓT s. n. Oxid de plumb galben, întrebuințat la obținerea unor smalțuri în industria ceramică, chimică etc. – Din fr. massicot. Vezi definitia »