Definita cuvantului locutor
LOCUTÓR s. m. cel care vorbește cu cineva; vorbitor; cel care emite o comunicare. (< fr. locuteur)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu locutor
GRÂUȘÓR, grâușoare, s. n. 1. Diminutiv al lui grâu. 2. (Bot.) Untișor. Vezi definitia »
AMBASADÓR, ambasadori, s. m. Reprezentant diplomatic plenipotențiar de rang superior. ♦ Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – După fr. ambassadeur. Vezi definitia »
primitor, primitori s. m. homosexual pasiv. Vezi definitia »
RETROPROIECTÓR, retroproiectoare, s. n. Aparat de proiecție folosit la retroproiecție. – Din fr. rétroprojecteur. Vezi definitia »
BĂTĂTÓR2, -OARE, bătători, -oare, adj., s. f. I. Adj. (În expr.) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant; izbitor. II. S. f. 1. Lopățică cu care se bate pânza (când se inălbește) sau rufele (când se spală); mai. 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor. – Bate + suf. -ător. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z