gherdán (gherdáne), s. n. – Șirag de mărgele, de galbeni. – Var. ghiordan. Mr. ghiurdane, megl. ghirdan. Tc. (per.) gerdan „gît”, gerdanlik „șirag” (Șeineanu, II, 179; Lokotsch 575); cf. ngr. γερτάνι, γιορντάνι. Sec. XVII. – Din rom. provine rut. gerdan (Miklosich, Wander., 15). Vezi definitia »

PERUÁN, -Ă, peruani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Perú-lui sau care este originară de acolo; peruvian. 2. Adj. Care aparține Perului sau peruanilor (1), privitor la Peru sau la peruani; originar, provenit din Peru; peruvian. [Pr.: -ru-an] – Perú (n. pr.) + suf. -an. Cf. sp. peruano. Vezi definitia »

SARMAȚIÁN, -Ă, sarmațieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, reprezentat în țara noastră prin straturi de nisipuri și de argile (de care sunt legate cele mai multe zăcăminte de gaze naturale). 2. Adj. Care aparține sarmalțianului (1), privitor la sarmațian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. sarmatien. Vezi definitia »

GEOFIZICIÁN, -Ă, geofizicieni, -e, s. m. și f. Specialist în geofizică. [Pr.: ge-o-fi-zi-ci-an] – Din fr. géophysicien. Vezi definitia »

BAJOCIÁN (‹ localit. Bajocasses, Franța), etaj mijlociu al Jurasicului (Dogger), caracterizat de zona cu oolite feruginoase albe, gălbui sau brune și din punct de vedere paleontologic prin amoniții Stephanoceras humphresianum și Parkisonia parkinsoni, precum și de belemnitul Megatheutis giganteus. Vezi definitia »