GINGÍE, gingii, s. f. Țesut¹ (3) care învelește rădăcinile și o parte din corpul dinților și al măselelor. [Var.: (înv. și reg.) gíngenă, gíngină s. f.] – Lat. gingiva. Vezi definitia »

STEREOCROMÍE s. f. Tehnica de a efectua, pe pereții sau pe tavanele încăperilor, picturi sau zugrăveli în relief, folosind un strat de mortar special preparat. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréochromie. Vezi definitia »

COLORAFÍE s. f. sutură a colonului³. (<fr. colorhaphie) Vezi definitia »

TENORAFÍE s.f. (Med.) Sutură a tendoanelor. [Gen. -iei. / < fr. ténorraphie, cf. gr. tenon – tendon, raphe – sutură]. Vezi definitia »

TERMÍE s.f. 1. (Liv.) Temperatură. 2. (Fiz.) Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu căldura produsă prin transformarea în energie termică a unei unități de lucru mecanic; megacalorie. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „căldură”, „temperatură”. [< fr. thermie, it. termia, cf. gr. thermon]. Vezi definitia »